Proba de evaluare a abilităților morfologice în limba română

E-Book-ul conține o probă de evaluare a abilităților morfologice în limba română-PEAMLR, cu fișa de cotare și etalonul corespunzător următoarelor categorii de copii: - cu dezvoltare tipică;- cu dizabilitate intelectuală ușoară;- cu dizabilitate intelectuală moderată;- cu dizabilitate auditivă;- cu tulburări specific de învățare.Instrumentul analizat este proiectat în vederea evaluării capacităţii receptive şi de înţelegere a unor structuri lingvistice specifice limbii române, structuri care prezintă conţinut morfologic. Pentru elaborarea acestui instrument de evaluare, s-au avut în vedere două instrumente, prin care se investighează aceeaşi dimensiune a limbajului, dimensiunea morfologică, testul TROG (Test for Reception of Grammar) (Bishop; Bright; James; Bishop; Van Der Lely, 2000; Bishop, 2003) şi ECOSSE (program experimental pentru investigarea comprehensiunii orale şi scrise) (Lecocq; Leuwers; Casalis; Watteau,1996). De asemenea, s-a consultat şi un alt instrument construit şi îmbunătăţit de Bishop (1998, 2000, 2001), Children's Communication Checklist, în special la nivelul componentei morfologice a limbajului, fiind marcată, astfel, perspectiva cadru asupra acesteia, creând deschideri spre particularizarea evaluării în limba română. Varianta în limba română este configurată pe principalele aspecte morfologice care îi conferă sistemului lingvistic românesc individualitate şi specificitate. Astfel, un prim principiu care fundamentează acest tip de cercetare, axată asupra limbajulului, este cel al adaptării şi al individualizării abordării la particularităţile limbii române. Acest principiu are cel mai crescut grad de generalitate, în raport cu celelalte avute în vedere. Având în prim plan acest principiu ne putem raporta la teoria lingvistului Coşeriu (2000), cel care prin viziunea sa asupra stratificării fenomenului de limbă întăreşte nevoia de adaptare, respingând în mod tranşant traducerea servilă. În aceste circumstanţe, punctele comune ale celor două instrumente de evaluare (TROG şi ECOSSE), în relaţie cu noua probă creată sunt limitate la aspecte legate de structura generală a instrumentului, precum şi la aspecte care ţin de nivelul gramatical şi sunt comune în cele trei limbi, structuri exprimate particular (construcţii pasive, structuri nominale, structuri pronominale, prepoziţii, adjective şi grade de comparaţie etc.) şi în acelaşi timp se concretizează în mod marcant diferit, dar care subliniază existenţa unei tulburări de limbaj determinate de un deficit morfologic (Van der Lely; Rosen; McClelland, 1998). Diferenţa nu este dată numai de nivelul de materializare al morfologicului (sintetic sau analitic), dar şi de interfaţa fonologică şi lexicală care facilitează acest aspect. Astfel, instrumentul creat pentru limba română valorifică aspecte legate de fonologia şi lexicul limbii române ca suport pentru introducerea categoriilor morfologice vizate, relaţia dintre fonologie şi morfologie fiind evidenţiată prin studiul longitudinal condus de Lecocq et al., (1996).

Carolina Bodea Hategan este conferentiar universitar doctor la Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca. Dintre lucrarile publicate mentionam: Proba de evaluare a abilitatilor morfologice in limba romana. Aplicatii psiholingvistice, Fluenta verbala. Directii teoretice si aplicatii psihopedagogice (volum coordonat impreuna cu Dorina Talas), Tulburari de voce si vorbire, Abordari structuralist-integrate in terapia tulburarilor de limbaj si comunicare.